BISTRA
Comuna Bistra este atestată documentar în anul 1437 sub denumirea de « sat cnezial », condus de cneazul de Bezere.
Bistra este una dintre cele mai vechi aşezări de pe Valea Arieşului, al cărei nume este pomenit încă de pe vremea regelui Carol Robert.
Comuna Bistra este situată în N-V-ul judeţului Alba pe cursul mijlociu al rîului Arieş, la 84 km. în amonte de municipiul Turda, 5km. în aval de oraşul Cîmpeni şi la distanţă de 81 km. faţă de municipiul Alba-Iulia.
Comuna Bistra este încadrată la S-E de Munţii Trascăului la S-V de Munţii Metaliferi, la N-E Munţii Gilăului cu masivul Muntele Mare –1826 m. Este străbătută de la V spre E, pe o distanţă de 7 km, de rîul Arieş şi multe alte văi mai mici.
PREZENTARE
Comuna Bistra este alcătuită din 35 de sate dispersate pe distanţa de 8-10 km la nord şi 3-4 km la sud. Satele comunei Bistra sunt: Bistra-Centru având 33 de străzi, Lunca Merilor, Creţeşti, Mihăieşti, Vîrşii Mici, Vîrşii Mari, Rontu, Bîrleşti, Toloceşti, Perjeşti, Lunca Largă, Ştefanca, Gîrde, Dealul Muntelui, Ţărăneşti, Găneşti, Nămaş, Trişoreşti, Aroneşti, Novăceşti, Poi, Runcuri, Lipaia, Hudriceşti, Sălăjeşti, Rătitiş, Dîmbureni, Tomnatic, Cheleteni, Băleşti, Băleşti-Cătun, Poiană, Durăşti, Ciuldeşti, Hodişeşti.
Teritoriul comunei Bistra este diferenţiat în două trepte de relief:
- zona de munte care ocupă cea mai mare parte din suprafaţa comunei.
- Zona depresionară, amenajată sub formă de terase succesive utilizate pentru cultivarea legumelor, cerealelor, furajelor
Cele 35 de sate sunt grupate după cursul văilor în 7 zone distincte—Bistra-centru, Lipaia-Hudriceşti, Băleşti, Dealul Muntelui, Gîrde, Vîrşii Mari, Vîrşii Mici.
Suprafaţa comunei este de 132 kmp. reprezentînd 1,8% din suprafaţa judeţului Alba, fiind comuna cea mai întinsă ca teritoriu din ţara noastră
Personalitati ale comunei:
Petru Pavel Aron: Episcop greco – catolic al Blajului; a înfiinţat, in 1754, la Blaj, primul seminar si liceu romanesc din Transilvania si o tipografie.
Alexandru Sterca Sulutiu: primul Mitropolit roman al Bisericii Romane Unita cu Roma Greco – Catolica (1853 – 1855). In 1861 a cerut autonomia Transilvaniei si acordarea de drepturi naţionale locuitorilor din Ardeal. Preşedinte al ” Astrei”, şi-a donat întreaga avere pentru fondarea unei universităţi româneşti.
Vasile Ladislau Fodor: avocat, tribun al Revolutiei de la 1848 – 1849. A fost comandantul taberei revoluţionarilor de la Rametea – Ponor. S-a remarcat in luptele de la Fantani, Geomal, Validesti, Piatra Taiata, Piatra Lunga, Ramet, Aiud – Trascau, Geoagiu si Turda. S-a născut la 8 martie 1824 in Bistra, a murit la Halmagoi, in 10 aprilie 1865.
Nicodim Ganea: compozitor, dirijor si om de cultura. Studii pedagogice la Blaj (1900 – 1904), absolvent al Conservatorului din Bucureşti (1908) si al celui din Budapesta (1910). A fost corist in Societatea culturala „Carmen” din Bucuresti (1905 – 1908) si dirijor al corului Societăţii Academice „Petru Maior” din Budapesta (1908 – 1910). A compus muzica de teatru, muzica vocal – simfonica si muzica corala. A scris piese de teatru („Neagu de Lin”), poezie („Din sărmana mea gradina”, Orastie, 1910) si texte pentru muzica (oratoriul „Decebal si Sarmisegetuza”) s.a. A fost unul din primii mari culegători ai folclorului din Munţii Apuseni. In acelaşi timp, unele din creaţiile lui au intrat, la rândul lor, in folclorul local.
