BUCURESCI
Biserica de lemn „Înălţarea Sfintei Cruci” din satul Rovina
Biserica de lemn „Sf.Nicolae” satul Curechiu
Troiţa din anul 1784
Localizare
Comuna Bucureşci este situată în nord-estul judeţului Hunedoara, şi are o suprafaţă a teritoriului administrativ de 62 Km² cu un relief de deal şi munte.
Comuna Bucureşci are în componenţă cinci sate: Bucureşci, reşedinţa comunei, Curechiu, Merişor, Rovina şi Şesuri.
Are ca vecini:
- la vest – comuna Crişcior;
- la sud – comuna Bǎiţa;
- la est – comuna Balşa;
- la nord – comuna Buces.
Comuna Bucureşci se află poziţionată în apropiere de:
- municipiul Brad – 12 km;
- municipiul Deva ( reşedinta judeţului Hunedoara)– 47 km.
Legătura comunei cu oraşul Brad se face prin DJ 741 şi DN 74, iar de la Brad spre municipiul Deva – reşedinţa judeţului, prin DN76.
Cea mai apropiată staţie de cale ferată este gara din municipiul Brad, situată la 12 Km.
Cadrul natural
Relieful comunei Bucureşci se încadrează în categoria de dealuri şi muncei, cu înălţimi aflate între 450-800m faţă de nivelul mării.
Reţeaua hidrografică are drept colector râul Crişul Alb de pe teritoriul comunei Crişcior, teritoriul administrativ al comunei Bucureşci fiind străbătut de pârâurile: Cornet, Bucureşci şi Rovina şi brăzdat de o serie de văi şi torente.
Relieful, vegetaţia şi reţeaua hidrografică alcătuiesc un cadru natural excepţional prin frumuseţe, autenticitate şi lipsa elementelor poluante majore.
Marea majoritate a teritoriului comunei se constituie din terenuri cu pantă medie sau mare, numai în proximitatea pârâurilor şi văilor se gasesc mici porţiuni plane.
Climă
Județul Hunedoara este caracterizat de un climat de munte (8 luni reci și umede și 4 luni temperate în zonele înalte și cu 5 luni reci și umede și 7 luni temperate la altitudini mijlocii) și de un climat continental moderat de deal, în restul teritoriului (cu 4 luni reci și umede și 8 luni temperate), cu excepția văii Mureșului și depresiunea Hațegului. Aceste complexe condiții climatice sunt determinate de varietatea reliefului (etajare, compartimentarea și fragmentarea lui, orintarea față de punctele cardinale). Iernile sunt relativ umede, în timp ce verile sunt însorite, cu un regim pluvuiometric echilibrat.
Din punct de vedere climatic, comuna se înscrie în zona temperat – continentală. Se caracterizează prin temperaturi blânde, iarna nefiind geruri aspre şi vara călduri excesive. Precipitaţiile sunt abundente în special primăvara şi toamna, având valori medii anuale cuprinse între 900 şi 1000 mm. Vânturile sunt slabe în intensitate.
Reţeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Bucureşci este formată din urmatoarele pârâuri: Cornet, Bucureşci, Rovina şi brăzdat de o serie de văi şi torente.
Vegetație și faună
Prin configuraţia sa geografică, zona comunei Bucureşci se încadrează în zona vegetaţiei de munte în care predomină foioasele, păşunile şi fâneţele.
Vegetaţia spontană întâlnită este în special de tip ierbos- diferite specii de graminee care alcătuiesc pajiştile naturale.
Plantele cultivate în această zonă sunt strâns legate de compoziţia solului şi caracteristicile climei, cele mai frecvente fiind culturile de cartof.
Vegetaţia pădurilor care acoperă teritoriul comunei este reprezentata de: fag, carpen, salcâm, gorun, cer, molid, cireşul salbatic.
Repartiția, densitatea și bogăția faunei județului Hunedoara sunt în legătură directă cu altitudinile reliefului, specificul florei și impactul factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare ale acesteia.
Fauna din comuna Bucureşci este reprezentată de: lupul, cerbul comun, capriorul, mistreţul, vulpea, iepurele etc, și o serie de păsări (ciocănitoarea pestriță, pițigoiul, scorțarul, gaița, cinteza, cioara de semănătură, stăncuța, coțofana, grangurul, privighetoarea, sitarul, potârnichea, corbul etc.),
De asemenea pădurile oferă anual o importantă cantitate de fructe de pădure ( mure, măceşe) precum şi diverse soiuri de ciuperci ( gălbiori, crăiţe, ghebe etc.).
Resurse
Munții Metaliferi, dispuși între culoarul Deva – Ormindea și Ampoi, între valea Mureșului și depresiunea Brad, sunt formați din nuclee cristaline prealpine, sedimentar mezozoic, fliș cretaci, magmatite și subvulcanice neogene. De remarcat este faptul că o dată cu primul ciclu de sedimentare se depun calcarele și se formează creasta mediană, gradul de dispersie al arealurilor carstice fiind ridicat.
Munții Zarand, reprezentați de munceii Malu – Măgureaua, se află la vest de culoarul Deva – Ormindea. Ei se prezintă ca un conglomerat de structuri geologice aparținând sedimentarului (calcare) și cristalinului (roci vulcanice).
Resursele pe care se bazeaza potenţialul economic al comunei sunt: terenuri arabile, păşuni, fâneţe, păduri, produse animaliere şi vegetale).
Rocile din zona Rovina prezintă:
- mineralizaţii de diseminare cupriferă, formate în două stadii, prezentate printr-o parageneză de magnetit-calcopirită-pirită molibden bornitaur;
- mineralizaţii aurifere
Repere istorice
În satul Bucureşci, astǎzi reşedinţǎ de comunǎ, s-au format aşezǎri omeneşti încǎ începând din secolul al XVI-lea.
Datele vechi, atestǎ cǎ primii locuitori ai satului Bucureşci ar fi venit de peste munţi purtând numele de familie Bucureştean, de la care ar fi luat naştere şi denumirea satului Bucureşci. Celelalte sate din componenţa comunei au luat fiinţǎ spre sfârşitul secolului al XVI şi începutul secolului al XVII, mai întâi Curechiu şi apoi Rovina şi Şesuri.
Ca importanţǎ istoricǎ, localitatea Curechiu este strâns legatǎ de lupta moţilor pentru libertate, unde au început primele lupte ale rǎscoalei lui Horia, Cloşca şi Crişan din anul 1784.
Pe teritoriul comunei Bucureşci se regǎsesc clǎdiri de patrimoniu, incluse în lista monumentelor istorice şi troiţe cu caracter memorativ, ridicate în memoria unor personalitǎţi ai locului, cum sunt:
- Biserica de lemn „Sf.Nicolae” satul Curechiu, comuna Bucureşci, judeţul Hunedoara, care a fost construită în jurul anului 1785. Figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMIHD-II-m-A-03305.
Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din satul Curechiu are dimensiuni ample, un plan dreptunghiular, cu absida de răsărit decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Deasupra pronaosului se ridică o clopotniță impresionantă, cu dublu foișor. Atât acoperișul, cât și clopotnița și fleșa acesteia, sunt învelite în șiță. Pereții nu păstrează urme de pictură. Pictura tâmplei, inclusiv a registrului împărătesc, a fost realizată în anul 1788, în ea recunoscându-se penelul zugravului Popa Ioan din Deva. Biserica are cel mai valoros patrimoniu mobil dintre toate bisericile de lemn hunedorene, format din zeci de icoane pe lemn unele au aparținut vechilor biserici dezafectate din satele Bucureșci și Șesuri, fiind semnate de pictorii Constantin din Râșca, Ioan din Ardeu și Stan din Rășinari) și sticlă (provenite din centrele artistice de la Nicula și Laz); ușile impărătești au fost pictate în 1872 de o valoare inestimabilă.
- Biserica de lemn din satul Rovina, comuna Bucureşci, judeţul Hunedoara a fost construită în anul 1780. Are hramul „Înălţarea Sfintei Cruci”. Figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMIHD-II-m-A-03436. Biserica de lemn „Înălţarea Sfintei Cruci” din satul Rovina
Biserica a fost construită în anul 1780 din bârne de stejar. Bârnele din pereți au fost cioplite din bardă, lăsând între ele multe spații libere care au necesitat tencuirea pereților în exterior. Biserica este de tip sală, având o împărțire tipică: pronaos, naos, altar. Primele două spații au intrări directe din exterior prin uși joase, ce permit intrarea în edificiul de cult numai cu capul aplecat. Prima cameră e destinată femeilor, iar cea de-a doua, în imediata apropiere a zonei altarului, e destinată bărbaților. În biserica bărbaților a existat un cor ce ulterior a fost dărâmat, astfel biserica devenind mai spațioasă și mai luminată. Biserica a fost inițial acoperită cu șindrilă ce treptat s-a deteriorat; în anul 1927 turnul a fost acoperit cu tablă, iar în 1965 a fost schimbată învelitoarea.
În anii 1960–1961 s-a făcut o restaurare și conservare a bisericii ce a cuprins: refacerea verticalității turnului, înlocuirea completă a tencuielii, înlocuirea învelitoarei de tablă cu una de șindrilă, şi construirea unui zid de sprijin în partea de vest.
Mobilierul este original, precum și o serie de obiecte de cult valoroase. Deteriorat astăzi, registrul împărătesc al tâmplei este opera unui zugrav format în atmosfera artistică brâncovenească sud-carpatică; iconostasul a fost renovat în secolul al XIX-lea. Decorul inițial, păstrat fragmentar din pricina văruirii suprafeței interioare a bârnelor, este asociat cu penelul zugravului Ioan Cuc din Lupșa (județul Alba). În 1919 ansamblul a fost supus intervenției pictorului George Zimon Pop.
În urma unui incendiu biserica a fost cuprinsă de flăcări la interior şi a fost afectat peretele dintre naos și pronaos, iar o cruce de lemn aflată pe acest perete a fost ocolită de flăcări și de fum, rămânând intactă.
3. Monumentul de artă plastică comemorativă- troiţa din anul 1784
Localitatea Curechiu a rămas cunoscută ȋn istorie ca prim loc de adunare al țăranilor zărăndeni răsculați, conduși de Crișan.