CARPINET
Descriere Cărpinet
Comuna Cărpinet este situata în sudul judeţului Bihor, în extremitatea de sud-est a Depresiunii Beius, la poalele Munţilor Bihor şi Codru-Moma, pe cursul superior al raului
Crişul Negru. Comuna Cărpinet este localizată pe harta la 46°28’ Nord (latitudine), 22°31’
Est( longitudine) si 350 m altitudine. Comuna are o suprafaţă de 6919 ha, fiind alcatuită din
patru sate astfel: Cărpinet, satul de resedinţă, Călugări, Izbuc şi Leheceni.
Se învecinează la nord cu orasul Vascău, la est cu judeţul Alba, la sud cu comuna Cristioru de
Jos şi vest cu judeţul Arad. Comuna Cărpinet se află la o distanţa de 10km de orasul Stei, 28
km de municipiul Beius si 93km de municipiul Oradea. Se ajunge la Cărpinet pe drumul
naţional DN 76, Oradea-Deva.
Comuna Cărpinet are un climat temperat continental moderat, cu veri călduroase şi ierninu foarte aspre. In văile dealurilor se creeaza acumulări de aer rece iar pe creştetul dealurilor acumulări de aer mai cald.
Temperatura medie anuală este de 9,8°C în vatra depresiunii, de 7-8°C în Munţii Codru- Moma si de 2-7°C în Munţii Bihorului. Temperatura medie lunară cea mai scazută se înregistrează în luna ianuarie (-1,3°C), iar cea mai ridicată este caracteristică lunii iulie(19,4°C).
Se remarcă etajarea vegetaţiei pe verticală. Pădurile de conifere ocupa regiunile muntoase situate între 1000-1650 m, des întalnite fiind: molidul (Picea excelsa) şi bradul (Abies alba).
Etajul fagului, cuprins între 600-1000, are specific fagul (Fagus silvatica), frasinul (Fraxinusexcelsior), carpenul (Carpinus betulus). Etajului stejarului (pană la 500 m altitudine) îi sunt specifice: gorunul (Quercus petraea) şi sangerul (Cornus sanguinea).
Poienile din zonele carstice prezintă în afara vegetaţiei ierboase, palcuri de arbusti de alun(Corylus avelana), tei (Tillia cordata), maces (Rosa canina) şi ienupăr (Luniperus comunis).
Pădurile sunt primavara tapisate cu covoare de primule si anemone. La inceputul verii apar faneţele de pe platourile carstice de o excepţională bogaţie floristica, iar toamna mai dainuie prin poieni campanule si gentiane.
Vegetaţia de silvostepa care avea o mare raspandire în trecut a cedat locul culturilor agricole.
Pădurile de conifere şi de foioase includ elemente faunistice cum sunt: ursul (Ursus arctos),cerbul (Cervus elephus), lupul (Canis lupus), mistreţul (Sus scrofa), jderul de padure(Martens martens), iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes crucigera), rasul (Lynx lynx), pisica salbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul (Mustela putorius).
Se remarca numărul mare de păsări – turturica (Streptopelia turtur), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), mierla neagră (Turdus merula), vrabia (Passer domesticus), randunica (Hirundo rustica), porumbelul sălbatic (Columba livia) şi elemente ale faunei ihtiologice -păstravul (Salmo trutta fario), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus).
In silvosteptă se intalnesc popandăul (Spermophilus citellus), orbetele (Spalax leucodon), harciogul (Cricetus cricetus), bizamul (Ondrata zibethica) şi în exemplare rare dropia (Otistarda).
In Cărpinet există una dintre cele mai pure cariere de calcar din Europa şi unul dintre puţinele locuri în care localnicii înca mai fac var în varniţe tradiţionale.
O ocupaţie tradiţională care puncteaza viaţa rurala se situeaza la graniţa dintre profesie şi mestesug, care implică multă daruire, pasiune şi artă de-a face lucrurile frumos. Articolele de ceramică se disting prin eleganţa formelor şi prin ornamentaţie.
O altă ocupaţie tradiţională locală este vărăritul, procesul de a transforma calcarul în varul atat de folosit odinioară în toate gospodăriile din zonă.
Turismul în Cărpinet poate avea 3 componente:
- a) turismul cultural si religios: având ca obiective Mănăstirea Izbuc separat de evenimentele tradiţionale locale si Atelierul de olărit de la Leheceni, nr.24;
- b) turismul sportiv: având ca obiective drumeţiile în zona obiectivelor:
- Pestera Campeneasă;
- Taul lui Ghib, Lacul Iezer, Lacul Dambul Soimului;
- Cariera de piatră din Cărpinet;
