GURAHONT
Descriere
Comuna Gurahonț, județul Arad, situată în vestul României, într-o zonă deosebită ca relief și peisaj,
este o perlă ascunsă între Munții Zărandului și Codru-Moma, oferind vizitatorilor un amestec autentic de natură, istorie și cultură.
Aflată pe valea Crișului Alb, comuna are sate pitorești, cu case tradiționale, biserici de lemn bine păstrate și un aer curat care îți umple sufletul.
Comuna cuprinde 10 localități: Gurahonț (reședință de comună) și satele Bonțești, Dulcele, Feniș, Honțișor, Iosaș, Mustești, Pescari, Valea Mare și Zimbru.
Suprafața totală este de aproximativ 17.085 hectare, iar populația este în jur de 3.900 de locuitori, conform ultimelor date disponibile.
Relieful este predominant deluros și montan în partea de nord; colinele domoale se îmbină cu văi largi care se deschid spre zonele de luncă din sud, de-a lungul Crișului Alb.
Hidrografia este dominată de râul Crișul Alb și afluenții săi, râuri mai mici ce coboară dinspre munți spre vale, traversând teritoriul comunei.
Clima este specifică zonei de câmpie-colinar, cu influențe montane, ce adaugă prospețime aerului: veri moderate, ierni reci, precipitații repartizate echilibrat, influențate de proximitatea munților.
Rețeaua de drumuri cuprinde drumuri județene și comunale, printre care:
- DC 39 (Valea Mare)
- DC 40 (Zimbru — Dulcele)
- DC 58 (Bonțești — Mustești)
aflate în proces de modernizare.
Localitatea este conectată și prin cale ferată (linia Brad — Ineu) la rețeaua națională.
Economia locală este bazată în principal pe:
- agricultură (cultura plantelor, pomicultură),
- exploatarea lemnului,
- creșterea animalelor,
- prelucrarea produselor agricole.
Există activități comerciale locale și un potențial turistic în dezvoltare.
Obiective turistice și culturale – Comuna Gurahonț
Rezervațiile naturale „Bălțile Gurahonț” – obiectiv de interes național, rezervă floristică,
cu o suprafață de aproximativ 2 hectare. Protejează specia Centaurea simonkaiana Hayek (albăstrea).
Este un loc preferat pentru vizitare în perioada de înflorire (iulie–august).„Dosul Laurului” – habitat pentru specii rare și vegetație unică, loc ideal pentru drumeții și observarea naturii.
Parcul Dendrologic „Arboretum Sylva” – spațiu verde ce îmbină botanica și relaxarea, perfect pentru plimbări liniștite.
Biserica de lemn din Valea Mare – monument al spiritualității locale și al meșteșugului tradițional.
Evenimente locale:
„Nedeia de la Zimbru”
târguri săptămânale
hramurile bisericilor din localitățile componente
Istoric îndelungat:
Gurahonț este atestat documentar din anul 1386, oferind un potențial deosebit pentru valorificarea turistică și culturală prin tradiții, arhitectură rurală și povești locale.
Cuptorul de topit fier „Jumelt” – satul Zimbru
Cuptorul de topit fier se află la ieșirea din satul Zimbru, pe Valea Râului, la 3km de sat, lângă cabana forestieră , la intersecția drumului ce urcă, în stânga, spre Dosul Laurului și în dreapta, spre cătunul Brusturescu. Locul unde este amplasat este numit ”Jumelț”.
În lucrarea istoricului Marki Sandor – „Monografia orașului liber regesc și a comitatului Arad”, vol. II, pagina 862, este consemnat faptul că:
„Contele Welslheim a fost urmat la Zimbru de Bogdanovici Sandor, care a construit un cuptor de topit minereu de fier, în urma arderii obținând o producție de 25–30 quintale de bare de fier.”
Cuptorul a fost construit în perioada 1844–1864,
din blocuri de piatră susținute de plăci de fontă și cărămidă arsă în zona centrală.
Acesta are formă de trunchi piramidal cu bază pătrată,
cu un gol cilindric în mijloc,
iar pe cele trei fețe laterale, jos, se află trei deschideri prin care se alimenta focul, se eliminau reziduurile și se scurgea minereul topit.
Acesta era apoi turnat în forme și răcit cu apă din apropiere.
Încărcarea cu minereu se făcea prin partea superioară.
Cuptorul avea inițial aproximativ 15 metri înălțime, dar din cauza eroziunii și degradării a ajuns astăzi la circa 7 metri.
